Introducere
Cum nu s-a stiut niciodata care e rostul Universului, vom incerca, in cele ce urmeaza, sa descifram rosturile lumii si ale naturii, adica rostul Pamnatului, ca esenta a Universului si rostul naturii inconjuratoare care il iubeste atat de mult pe om.
Niciodata oamenii nu vor fi egalati de cei care vor sa fie ca ei - ingeri, fiinte din intuneric, extraterestri benefici sau melefici. Aceasta este posibil din cauza faptului ca singuri oamenii poseda puterea infinita a lui Dumnezeu, ca fii ai Lui si unicii Sai fii. Nimic nu poate egala acest dar dat omului pentru ca nimeni nu i-l poate lua si nimeni nu il potae da. Fiecare fiinta umana, mai inteligenta sau mai putin inteligenta, mai frumoasa sau mai putin frumoasa, mai buna sau mai putin buna, poseda in adancul ei acest dar minunat care este argumnetul ca Dumnezeu si omul sunt una in esenta.
Numai omul, ajutat de natura inconjuratoare, poate valorifica intreg potentialul innascut pe care il are. Dumnezeu are un rol deosebit in a-l ajuta, dar simpla rugaciune, fără acţiunea divin integrată în Legile Universale este ca un spic fără boabe, este seacă, cualte cuvinte.
Dacă numărul celor care îşi revelează esenţa va creşte măcar cu 10%, atunci întreg Pământul poate fi salvat prin ridicarea nivelului de vibraţie şi cuprinderea Pământului într-o oază de lumină. Altfel, totul va pieri - şi cer şi Pământ şi om din cauza autodistrugerii. Inevitabilul se poate amâna, dar nu la nesfârşit.
Astfel, cei ce cunosc legile Universului şi se supun Voinţei Atotputernice a lui Dumnezeu vor putea salva lumea numai printr-o acţiune la unison, numai prin meditaţie asupra celor dintâi create şi asupra Creatorului, numai prin rugăciune sinceră sau prin acţiune divin interată. La ora la care este scrisă această lucrare nimeni, în afară de o singură fiinţă, nu este capabilă sa facă Voia lui Dumnezeu în totalitate, oricare ar fi ea. Acest om este drept, nu este nici bărbat dar nici femeie şi totuşi este amândouă în acelaşi timp.
Dacă cineva va vrea cu toată fiinţa să devină îndumnezeit, trebuie să-i urmeze lui Iisus Hristos în totalitate, orice ar pierde, orice ar suferi, orice lipsuri ar avea sau tentaţii de a face voia personală. Nimic nu pare mai nebunesc in faţa lui Dumnezeu decât acest liber arbitru exacerbat, decât frica de necunoscut şi neîncrederea în libera şi atotputernica Voinţă a lui Dumnezeu. Cu cât omul se teme mai mult de Divin, cu atât acesta se depărtează de la el pentru că insăşi frica este cea mai rea energie a emoţiilor care depărtează cel mai rapid pe om de realitate.
Cel ce scrie cuvântul Domnului este salvat şi poate salva de la veşnica moarte...
Dacă cineva poate învăţa la nesfârşit tainele ştiinţei şi ale artelor frumoase, acela este un om sănătos, cu un spirit viu, care nu va muri niciodată. Pentru a împlini acestea acestea este necesară voinţă, bunăcredinţă, pace în suflet dar, mai ales, foarte multă iubire în întreaga fiinţă – şi în inimă, şi în minte, şi în trup. Astfe, el va deveni sfânt fără voia lui, ci din Voia Duhului Sfânt care este însăşi dragostea curată. Tot cel ce înţelege crect acest mesaj poate înţelege că şi el începe să devină asemenea sfinţilor.
